Prima femeie a primit, conform textului scripturistic, două nume. Mai întâi, la crearea sa, Dumnezeu o numește „ișah” adică „femeie”. După căderea în păcatul strămoșesc, Adam o numește „Hawwa” (de la adjectivul „hai”-„viu”) adică „Eva”, care tradus înseamnă „viață” sau mai corect „mama tuturor celor vii”. De această dată, Adam vede în femeie cea de-a doua menire a sa și poate cea mai importantă, anume maternitatea.
Așadar cele două numiri ale femeii, „ișah” și „hawwa”, desemnează în mod explicit cele două misiuni ale femeii: soție și mamă. Ceea ce este minunat este faptul că după ce Adam își acceptă condiția de muritor, el descoperă antidotul morții: maternitatea. Legislația biblică dă multe drepturi femeii având în vedere înșăși calitatea de mamă a acesteia.1
La sfârșit de secol XX, profesorul Alan K. Wilson de la Universitatea Berkley din California, a făcut cercetări ale ADN-ului la mitocondriile celulare (elemente ale celulei, moștenite doar din celula ou maternă). Acesta a adunat mostre de la 182 de ADN-uri mitocondriale , de diferite tipuri, primite de la 241 de oameni, reprezentanți ai celor trei rase umane, din 42 de naționalități. Realizând analiza comparată, Wilson a construit un arbore genealogic. Concluzia a fost una uimitoare: toți cei aproape șapte miliarde de oameni actuali, provin de la o singură femeie. Această femeie, pe care profesorul a numit-o „Eva mitocondrială”, ar fi trăit în Africa de Est, în zona Keniei și a Tanzaniei. Așadar acest cod al moleculei ADN din mitocondrii este același la toți oamenii de pe pământ, indiferent de rasă, naționalitate, vârstă sau sex.
În continuare, studierea genelor a dus la o nouă descoperire de senzație. Cercetătorii japonezi din cadrul „Universității pentru studiul primatelor” au constatat că genotipul a doi oameni, din două părți opuse ale lumii, este mult mai asemănător decât cel a două gorile din aceeași junglă africană. Specialiștii au ajuns la concluzia că ADN-ul uman coincide în proporție de 99,9%. Acordul final al studiilor a constat în anunțul că cromozomul Y masculin este același pentru toți oamenii de pe pământ, la nivelul strămoșului comun. Așadar, știința în general și genetica în special, vin să confirme ceea ce afirmă textul biblic: umanitatea își are originea în același cuplu primordial.2
1 Arhim. Vasilios Bacoianis, Căsătoria – secretele alegerii, secretele bucuriei, secretele trăiniciei, ediția a 2-a, trad. de Pr. Șerban Tica, Ed. Tabor, 2016, p.96.
2 Konstantin V. Zorin, Enigmele eredității: păcatele strămoșilor și genele urmașilor, trad. de Eugeniu Rogoti, Ed. Sophia, Cartea Ortodoxă, București, 2011, pp. 89-91.
