Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – simbol al Postului Mare

 

Laurențiu Marian Antonescu

 

,,Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin (Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul)

Perioada liturgica în care ne aflam, Postul Mare, este un timp al pocăinței și al rugăciunii prin care omul este chemat să lepede grijile lumești și să guste din dulceața petrecerii cu Dumnezeu.

Dintre toate cântările și rugaciunile rostite in Postul Mare, o insemnatate aparte o are Rugaciunea Sfântului Efrem Sirul, deoarece ea recapituleaza într-un mod unic toate elementele pozitive si negative care pot aparea in sufletul omului. Aceasta rugaciune este practic un ,,manual”, care ne invata cum sa ne ferim de bolile duhovnicesti si sa vietuim potrivit poruncilor dumnezeiesti.

Inca din primele cuvinte ale acestui imn bisericesc noi facem o marturisire a faptului ca Dumnezeu este ,,Stapanul vietii noastre”. Trebuie sa fim cu mare luare aminte la aceste cuvinte care incep sa se piarda tot mai mult din fundalul societatii contemporane in care omul este invitat ,,sa-si traiasca viata intr-un mod egocentrist si hazardant. De ce insa oamenii cad prada acestei ideologii? Deoarece uita de Dumnezeu! Trebuie sa stim ca viata noastra, impreuna cu toate implinirile si dezamagirile ei, este un dar, nu o obligatie pe care Dumnezeu este pus sa o execute. De aceea, fiecare lucru trebuie inceput cu gandul ca Dumnezeu este Stapanul a toate iar noi trebuie sa ne incredintam voii Lui deoarece viata fara Dumnezeu este o irosire a unui dar divin.

Dar de ce, în prima parte a rugăciunii, rugăm pe Dumnezeu să nu ne dea cele patru duhuri rele? Oare Dumnezeu ne dă patimile? Nicidecum! Însa Dumnezeu ingaduie ca sa fim ispititi pentru ca noi, trecand acest test, sa ne apropiem si mai mult de El. Ispita nu este un pacat. Fiecare dintre noi avem ispite; ba chiar si sfintii au fost testati in acest fel pentru a-si demonstra si mai mult iubirea fata de Dumnezeu.

Cele patru patimi enumarate de rugaciunea Sfântului Efrem, care ranesc sufletul sunt:

Duhul trândâviei – Este acea lenevire si pasivitate a intregii noastre fiinte care ne impiedica sa facem binele si ne indeamna la o amanare a lui, astfel risipindu-ne viata. Teologul francez Olivier Clément spune ca acesta trandavie este o anestezie a intregii fiinte omenesti.

Grija de multe –  Sfinţii Părinţi spun ca este însemnul împătimirii de cele materiale, cleiul care ne ţine lipiţi de cele pământeşti si care nu ne lasa sa ne inaltam la cele nemuritoare.

Iubirea de stapanire – Desigur, cu cat obtii mai multe, cu atat iubesti sa fi stapan peste ele. Omul se leaga cu inima de cele pamantesti, materiale dar uita ca nimic nu poate sa ia cu el dincolo de mormant. Ca exemplu in acest sens poate fi dat imparatul Alexandru cel Mare care desi domnea peste un imperiu imens si avea toate bunatatile lumii, a poruncit sa fie ingopat cu mainile in afara sicriului, pentru a arata ca nimic nu poate lua cu el.

Grairea in desert – Dintre toate fiintele create de Dumnezeu, omul a fost inzestrat cu darul special al vorbirii. Dar acest dar suprem se poate transforma intr-un pericol suprem daca nu se foloseste corect. Sfântul Ioan Gura de Aur spune ca acest dar ni s-a dat pentru a putea mereu sa-L laudam si sa-L marturisim pe Dumnezeu si sa cerem iertare de pacate. De asemenea, aceasta patima se refera si la vorbărie şi pălăvrăgeala care provin dintr-un lăuntru stricat, care duce la stricarea altora. Acestea sunt deci cele patru obstacole care trebuiesc indepartate.

Dar omul nu poate face nimic de la sine si de aceea il roaga pe Dumnezeu sa le indeparteze si la il ajute sa le dobandeasca pe cele bune.

Duhul curatiei – Aici Sfântul Efrem vorbeste atat despre curatia trupeasca cat si despre cea sufleteasca. Curatia este prima treapta pe care trebuie sa pasim in urcusul nostru duhovnicesc. Daca nu suntem curati, nu putem fi capabili sa primim darurile dumnezeiesti.

Gandul smerit – Este o aşezare în starea firească a existenţei noastre pământeşti în faţa lui Dumnezeu. Fără smerenie, credinţa în Hristos nu poate fi înţeleasă.

Rabdarea  Omul de dupa cadere este nerabdator și tentat sa vada si sa judece faradelegea altora, fiind nepasator față de propriile sale greseli. Sfintii Parinti recomanda ca toate deciziile sa fie luate cu discernamant si cu rabdare. De asemenea, taria rabdarii adevarate se arata mai ales prin acceptarea de bunavoie si fara cartire a bolilor si suferintelor la care omul este supus, nu din placerea lui Dumnezeu, ci din vina pacatelor lui.

Dragostea Ce putem spune mai mult decat ca Dumnezeu este Iubire iar noi suntem chemati sa fim asemenea Lui.

Rugaciunea se incheie intr-un mod rezumativ: ,,dăruieşte-mi (Doamne) ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu”. Prin aceasta cerere noi Îl rugam pe Dumnezeu sa ne fereasca de cea mai periculoasa primejdie – mândria – deoarece aceasta este sâmburele tuturor patimilor. Iata deci ca nu este de ajuns sa ne recunoastem greselile. Trebuie sa nu judecam pe cel de langa noi si sa ne luptam ca sa ne indreptam pe noi insine.

Aceasta rugaciune este insotita si de exercitiile duhovnicesti numite metanii. Metania mare (plecarea cu capul până la pămînt) este semnul văzut al pocăinţei: prin plecare mărturisim căderea noastră în păcate si starea în care ne aflăm; iar prin ridicare arătăm scopul nostru spre care nadajduim, adica spre innoire si inviere. Prin aceasta unire a efortului trupesc – metania – cu efortul duhovnicesc – rugaciunea – aratam ca intreaga fiinta umana (trup si suflet) converge spre aceeasi tinta a Postului Mare: pocăința si unirea omului cu Dumnezeu.

 

Bibliografie:

  • Parintele Alexander Schemmam, ,,Postul Mare”, Editura Univers enciclopedic
  • Parintele Petroniu Tanase, ,,Doamne și Stăpânul vieții mele. Rugăciunea pocăinței”, în Convorbiri duhovnicesti
  • Olivier Clément, ,,Trei rugăciuni: Tatăl nostru, Rugăciunea Împărate ceresc, Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Editura Reîntregirea din Alba Iulia